BruegelPortrait

Capodopere de Pieter Bruegel cel Batran – Tablouri canvas reproduceri de arta

alias: Pieter Bruegel de Oude, Pieter Bruegel (Brueghel) the Elder, Pieter Brueghel, Bruegel, Breugel, Pieter Bruegel der Ältere

Pieter Bruegel cel Bătrân (n. ca. 1525, Kempen – d. 18 septembrie 1569, Bruxelles) este cel mai important pictor flamand si unul dintre reprezentantii majori ai Renasterii. El este, alaturi de Hieronimus Bosch si Albrecht Durer, cel care a configurat stilul si tematica Renasterii nordice, ca fenomen cultural ingemanat, dar si opus Renasterii mediteraneene. Este unul dintre creatorii care au influentat decisiv arta si gandirea Occidentala in perioada formarii ei, la sfarsitul Evului Mediu.

BruegelPortrait

Principalele opere ale lui Bruegel sunt:

  • Vanatorii in zapada
  • Peisaj cu prabusirea lui Icar
  • Proverbe olandeze
  • Nunta taraneasca
  • Turnul Babel
  • Triumful Mortii
  • Orbi condusi de orbi
  • Culegatorii de spice / Seceratorii
  • Adunatul fanului
  • Dans taranesc
  • Jocuri de copii
  • Crucificarea lui Cristos (Calvarul)
Car cu boi, de Nicolae Grigorecu, pictura in ulei din Galeria Nationala de la Muzeul National de Arta al Romaniei

Picturi celebre romanesti: Nicolae Grigorescu, „Car cu boi”

„Carele cu boi” reprezinta o numeroasa serie de lucrari, cea mai ampla din pictura romaneasca. Cele mai multe lucrari de acest gen sunt semnate de Nicolae Grigorescu. Nu este insa singurul, multi alti pictori romani abordand aceasta tematica, unii inaintea lui Grigorescu, altii copiindu-l pe Grigorescu. Pe plan international, tablouri idilice centrate pe care cu boi au aparut de la primii peisagisti englezi, iar in Rusia si Ucraina tema a avut o oarecare popularitate la sfarsitul secolului XIX.

In lipsa unui catalog cu toate lucrarile lui Grigorescu, nici nu se cunoaste cu exactitate numarul „Carelor cu boi” pe care acest artist le-a realizat. Tehnicile artistice sunt si ele divrese, atat schite in creion, cat si desene complexe in carbune si penita, dar, mai ales, picturi in ulei, pe lemn sau pe panza. In ultimii ani, picturi cu aceasta tematica au aparut cu regularitate in salile de licitatii din Romania si din strainatate, cu un ritm de minim 1 pe luna la un moment dat. Recordul international al celui mai cunoscut pictor roman este reprezentat de un car cu boi vandut la Bonhams in 2011. Cel mai scump tablou tematic este „Intoarcerea de la targ” vandut la Artmark, in Bucuresti, cu 210.000 de euro. Un alt tablou de Grigorescu care contine un car cu boi, dar are o compozitie mai complexa, este „Carciuma la Rucar” si s-a vandut in licitatii cu 230.000 de euro. Curentul artistic reprezentativ pentru carele cu boi ale lui Nicolae Grigorescu este impresionismul, iar din punct de vedere cultural ele se incadreaza in directia samanatorista lansata de bunul sau prieten Alexandru Vlahuta. Acesta a fost si proprietarul lucrarii „Carciuma la Rucar”, citata mai sus.

Mai multe lucrari de Nicolae Grigorescu din seria carelor cu boi, atat desene, cat si picturi, sunt clasate in Patrimoniul National. Parte dintre acestea se afla in muzee (in primul rand la Muzeul National de Arta al Romaniei – Palatul Regal), altele sunt in colectii private.

Una dintre cele mai notorii versiuni se intituleaza „Car cu boi” (foto) se afla la MNAR in colectia Galeria Nationala si provine din donatia dr. Ovidiu Xenakis (foto). Tehnica este ulei pe panza.

Car cu boi, de Nicolae Grigorecu, pictura in ulei din Galeria Nationala de la Muzeul National de Arta al Romaniei

Car cu boi, de Nicolae Grigorecu, pictura in ulei din Galeria Nationala de la Muzeul National de Arta al Romaniei

„Jucatorii de carti” de Paul Cezanne

Versiuni:

  1. Varianta de la Barnes Museum (1890-1892), Philadelphia, SUA
  2. Varianta de la Matropolitan (1890-92), New York, SUA
  3. Varianta de la Muzeul Orsay (1894-95), Paris, Franta
  4. Varianta de la Coulthard Institute Londra, Marea Britanie
  5. Varianta Georgios Embiricos, aflata in Doha, Qatar

Celebritatea si valoarea seriei de cinci picturi “Jucatorii de carti / Card players” de Cezanne se datoreaza etapelor de abstractizare succesiva. Seria este considerata locul de nastere a cubismului. Tabloul, ca tematica, este o scena de gen. Formalismul triumfa asupra subiectului, personajele sunt statuare, numarul lor se reduce, fundalul (clar si detaliat in prima varianta) devine un sfumato, totul – obiecte si oameni – trecand printr-o distilare metafizica. Scena isi pierde radacinile de satira morala si devine o metafora polisemantica. Varianta de la Muzeul Orsay, a treia in serie, reluata destul de fidel in versiunea 5 (Qatar), prezinta un stadiu aproape complet de abstractizare si este opera cea mai recognoscibila din serie. Fiind singura varianta aflata in proprietatea statului francez, versiunea de la Muzeul Orsay a beneficiat de o larga promovare institutionala, devenind iconica pentru intreaga serie.

Versiunea 5 a tabloului a fost vanduta intr-o tranzactie privata in 2011, iar pretul realizat (confidential, dar situat intre 250 si 300 de milioane de dolari) este un record absolut pentru vanzarile de arta.

Reproduceri dupa tablourile din serie – vanzari online