„Jucatorii de carti” de Paul Cezanne

Versiuni:

  1. Varianta de la Barnes Museum (1890-1892), Philadelphia, SUA
  2. Varianta de la Matropolitan (1890-92), New York, SUA
  3. Varianta de la Muzeul Orsay (1894-95), Paris, Franta
  4. Varianta de la Coulthard Institute Londra, Marea Britanie
  5. Varianta Georgios Embiricos, aflata in Doha, Qatar

Celebritatea si valoarea seriei de cinci picturi “Jucatorii de carti / Card players” de Cezanne se datoreaza etapelor de abstractizare succesiva. Seria este considerata locul de nastere a cubismului. Tabloul, ca tematica, este o scena de gen. Formalismul triumfa asupra subiectului, personajele sunt statuare, numarul lor se reduce, fundalul (clar si detaliat in prima varianta) devine un sfumato, totul – obiecte si oameni – trecand printr-o distilare metafizica. Scena isi pierde radacinile de satira morala si devine o metafora polisemantica. Varianta de la Muzeul Orsay, a treia in serie, reluata destul de fidel in versiunea 5 (Qatar), prezinta un stadiu aproape complet de abstractizare si este opera cea mai recognoscibila din serie. Fiind singura varianta aflata in proprietatea statului francez, versiunea de la Muzeul Orsay a beneficiat de o larga promovare institutionala, devenind iconica pentru intreaga serie.

Versiunea 5 a tabloului a fost vanduta intr-o tranzactie privata in 2011, iar pretul realizat (confidential, dar situat intre 250 si 300 de milioane de dolari) este un record absolut pentru vanzarile de arta.

Reproduceri dupa tablourile din serie – vanzari online

 

 

„Concertul din ou” de Hieronimus Bosch

 

Artist: (dupa) Hieronimus (Hyeronimus / Jheronimus / Jérôme) Bosch (‘s-Hertogenbosch) (cca 1453–1516)

Dimensiunile originalului : 108 × 126,5 cm
Tehnica originalului: pictura in ulei pe panza.
Data: cca 1561
Curentul artistic: renasterea nordica

Considerata initial o opera autentica de Bosch, pictura “Concertul in ou” este apreciata astazi ca o copie a unui discipol realizata dupa o pictura pierduta a maestrului. Ca element de autenticitate (si ca dovada ca nu este opera unui simplu imitator) exista desene autentificate ale lui Bosch in care apare schita lucrarii. Opera face parte din seria de picturi satirico-religioase esoterice si moraliste ale pictorului renascentist.


Originalul operei „Concertul in ou” / „Zangers en musici in een” ei se afla in Palatul Artelor Frumoase din Lille. Link spre siteul muzeului.

Reproduceri dupa opera – vanzari on line

TOU01W3_27x38v

Toulouse-Lautrec: „Divanul japonez”

Artist: Henri de Toulouse-Lautrec (1864-1901)
Data: 1892-1896
Curentul artistic: postimpresionism / art deco
Dimensiunile originalului : 121.3 x 108.6 cm
Materialele originalului: Litografie / Afis

Impresionistii, sub influenta culturilor orientale, au adus posterul de arta printre comoditatile omului modern. Etichetata (conform filosofiei declarate a artistului) ca postimpresionism sau (conform desenului si cromaticii) ca art-nouveau, lucrarea “Divanul japonez” a lui Toulouse-Lautrec este primul poster care a obtinut celebritatea. Opera, o cromolitografie, a fost imprimata in anii 1890 la Tipografia Chaix in Paris. Avand cota W.P II; Adr. 8 in catalogul raisone al autorului, lucrarea a fost prilejuita de deschiderea unei cafenele cu tematica nipona in Paris si a fost reprodusa in mai multe serii. Valoarea actuala a unui exemplar din timpul vietii pictorului variaza in licitatiile internationale intre 15 si 45.000 de dolari. Multe dintre exemplare se afla in cele mai importante muzee ale lumii.

Originalul operei „Divanul japonez”se afla in numeroase colectii private si muzeale. Ex: MOMA Link

Reproduceri dupa afis – vanzari on line

„Vedere spre Toledo” de El Greco

Artist: Domenikos Theotokopoulos [El Greco] (1540-1614)
Data: 1596-1600
Curentul artistic: manierism / baroc
Dimensiunile originalului : 121.3 x 108.6 cm
Materialele originalului: pictura in ulei pe panza

 

El Greco, format la scoala iconografica bizantina si emigrat in Spania, la Madrid si Toledo, este unul dintre pictorii care au avut o enorma influenta peste secole asupra picturii occidentale. Tablourile cu tematica religioasa sunt, de regula, nominalizate ca principal ferment cultural datorat lui Domenikos Theotokopoulos El Greco. Multi dintre autorii de secol XX si-au revendicat influente din opera maestrului baroc, in special expresionistii si cubistii. De asemenea, cateva mari colectii mondiale de arta moderna au inclus si tablouri ale maestrului spaniol, ceea ce l-a readus in prim-planul picturii mondiale. Ceea ce il face pe El Greco un pictor extrem de modern este corporalitatea figurilor ce apar in tablourile sale, un mix intre reprezentarile apusene si cele bizantine, cu detalii relevante si stilizari care dau metafizica, intr-un balans plin de forta si dinamism. In peisagistica, vechii maestri au performat rar, Durer fiind exceptia care confirma regula. Conditiile in care se lucra opera, exclusiv in ateliere daca era vorba de pictura in ulei (care folosea in epoca un instrumentar greoi si dificil de transportat) fac ca peisajele sa fie rareori impresionante inaintea miscarii plain-air-iste si inaintea truselor mobile de pictura care aveau sa revolutioneze stilurile si sa duca la aparitia impresionismului. In ceea ce-l priveste pe El Greco, el a abordat doar de doua ori genul, “Vedere spre Toledo” fiind unul dintre cele doua peisaje ale sale. Pictura s-a bucurat de cronici exuberante, criticii remarcand tensiunea cromatica dintre dealuri si cer, tonurile fluide – laptoase si sumbre -, dar si o anume metafizica, critica utilizand uneori cuvinte ca “neoplatonism” sau “Pseudo-Dionisie”.


Originalul operei „Vedere spre Toledo” se afla in Muzeul metropolitan de Arta din New York – Met. Link spre siteul Met, galeria 619.

 

Reproducere dupa lucrare – vanzari online:

 

„Cristos carandu-si crucea”, de Hieronymus Bosch, versiunea din Ghent

Artist: Jheronimus Bosch (Hieronymus Bosch) (c. 1450 – 9 August 1516)
Data: 1515-1516
Curentul artistic: renastere
Dimensiunile originalului : 74 cm × 81 cm
Materialele originalului: pictura in ulei pe lemn.

“Cristos carandu-si crucea” (De kruisdraging), versiunea din Ghent (1515-1516) este a treia si ultima dintre cele trei lucrari cu aceasta tema realizate de Hieronimus Bosch, celelalte doua versiuni (cu 25 de ani mai tinere) aflandu-se la Madrid si la Viena. Versiunea din Ghent este una dintre ultimele picturi ale maestrului renascentist si cuprinde multe dintre elementele definitorii pentru stilul lui Bosch: chipurile grotesti, simbolistica disimulata in accente vestimentare, esoterica imanenta si moralista. De notat ca lucrarea nu este semnata si exista istorici de arta care contesta atribuirea.

 

Originalul operei „Christos carandu-si crucea” (1515-1516) se afla in Muzeul de Arte Frumoase din Ghent (Museum voor Schone Kunsten, Ghent, Belgium). Link spre pagina picturii pe siteul muzeului belgian.

Reproduceri dupa detalii ale lucrarii – vanzari on line:

 

Sargent: „El Jaleo”


“El Jaleo”, 1882, este o pictura de mari dimensiuni a pictorului american J.S. Sargent, considerata capodopera primei sale perioade picturale. Calitatile care au adus celebritatea tabloului sunt utilizarea unei game cromatice desaturate si a unor tuse ample, energice, care contureaza un dinamism interior, imanent picturii. Subiectul il reprezinta un dans tiganesc / spaniol, Jaleo de Jerez. Numele dansului vine de la momentul culminant in care are loc o pauza inaintea strigatelor de ole si lovirii intens ritmate a tobelor si castagnetelor care marcheaza finalul dansului. Sargent surprinde chiar acest moment culminant. Tusele sunt lungi, contorsionate, pline de dinamism, la capatul unui efort artistic intens. Personajul principal este plasat excentric, mult spre dreapta, cu spatele spre centrul picturii, subliniindu-se momentul final al executiei artistice. Gama cromatica este reprezentata aproape in intregime de non-culori: negru, fumuriu, griuri, accente de alb si doar in capetele picturii apar accente de rosu (in dreapta) si portocaliu (in stanga). Rigiditatea cromatica si accentele unor tonuri vivid este ea insasi o reprezentare simbolica a acestui tip de dansuri spaniole cu miscari abrupte, cu alternante de ritm si cu o mare tensiune interna. Tabloul lui Sargent a fost foarte bine receptat de contemporani si a constituit una dintre piesele de fundament ale Muzeului Gardner, una dintre cele mai importante colectii de arta azi.

 

Originalul operei „El Jaleo”

se afla in Muzeul Isabella Stewart Gardner. Link spre siteul Gardner Museum (imagine de foarte mare rezolutie).

Artist: John Singer Sargent, American, 1856-1925
Data: 1882
Curentul artistic: impresionism
Dimensiunile originalului : 232 x 348 cm
Materialele originalului: pictura in ulei pe panza.

arles_orsay

„Camera din Arles” (versiunea din Muzeul d’Orsay) de van Gogh

arles_orsay

„Camera din Arles” (versiunea Orsay) este a treia si ultima versiune din cele trei realizate de Vincent van Gogh in 1888 si 1889. Avand codul “F483 / JH1793 – Réalisé à Saint-Rémy” in catalogul raisonne van Gogh, versiunea III (Orsay) a fost pictata in septembrie 1889, la fel ca si versiunea II (Chicago), la un an dupa prima versiune (Amsterdam). Diferentele intre cele trei versiuni sunt minime – detalii de compozitie, tonuri de culoare, dimensiunea lucrarii. Dupa ce daruise primele doua versiuni fratelui sau, Theo, bancherul care i-a finantat cariera artistica, Vincent van Gogh a realizat cea de a treia versiune pentru sora lui, aceasta fiind de dimensiuni mai mici cu 20 cm pe fiecare dintre laturi. Vezi versiunea 3, la inalta definitie HD

Valoarea artistica a lucrarii rezida in reinterpretarea regulilor renascentiste ale perspectivei. Ajustat de tusa sa ampla, cu pensula medie, in tehnica impasto, van Gogh deplaseaza spatiul pentru a pune accent pe culoare si pe textura sa materiala. Exercitiul tehnic pe care il exersase deja in numeroase peisaje, in care textura si pasta picturii inlocuisera perspectiva si clarobscurul obiectelor, devine un efect mult mai evident si mai puternic atunci cand este exersat asupra unui spatiu inchis, cu reguli clare in privinta liniilor de fuga, si cu obiecte comune, reduse la esenta lor cromatica. Cadrul tabloului este camera lui Vincent van Gogh din “casa galbena” din Saint-Remy, unde a locuit in perioada prieteniei sale cu Paul Gauguin. Pe pereti sunt recognoscibile mai multe portrete si peisaje de van Gogh, acestea fiind inlocuite in cele trei versiuni ale lucrarii. In ultima versiune, pe peretele din dreapta apare unul dintre autoportretele sale.
Pictura a intrat in proprietatea statului francez in urma tratatului de pace cu Japonia, dupa al doilea razboi mondial. Tabloul fusese cumparat in anii ’20 de un cetatean japonez rezident in Franta.

 

Originalul operei „Camera din Arles” / Slaapkamer te Arles / La Chambre à Arles / Bedroom in Arles (III)

se afla in Musee d’Orsay din Paris. Link spre pagina picturii pe siteul Muzeului d’Orsay.

Artist: Vincent van Gogh (1853-1890)
Data: 1889
Curentul artistic: impresionism
Dimensiunile originalului : 56,5 cm × 74 cm (fara cadru); 74,5×90,7 (cu cadru)
Materialele originalului: pictura in ulei pe panza.

Cumpara online reproduceri ale tabloului „Camera la Arles III”, de Vincent van Gogh in varianta:

 

Sisley: „Inundatii pe dumul spre St. Germain”

Artist: Alfred Sisley (1839-1899)
Data: 1876
Curentul artistic: impresionism
Dimensiunile originalului : 46 x 61 cm
Materialele originalului: pictura in ulei pe panza.

 

“Inundatii pe drumul catre Saint Germain” [FR: L’inondation – Route de Saint-Germain, EN: The Flood on the Road to Saint-Germain], 1876, este un peisaj reprezentativ pentru Alfred Sisley, unul dintre cei mai importanti pictori peisagisti. Francez de origine engleza, sau englez nascut in Paris, Sisley este trecut adesea in spatele altor mari impresionisti pentru ca, se considera, ii lipseste o opera capitala. Tematica inundatiilor, precum si imprejurimile localitatii St Germain constituie constante in pictura lui Sisley, iar peisajul dramatic din tabloul de fata face ca opera sa fie printre tablourile cu notorietate.


Originalul operei „Inundatii pe drumul spre St. Germain”se afla in MFAH – Muzeul de Arta din Houston, Texas. Link spre siteul Museum Of Fine Arts, Houston, Texas, USA.

 

Reproduceri dupa tablou – vanzari online:

 

„Sabatul vrajitoarelor” de Francisco de Goya

Artist: Francisco de Goya y Lucientes

Tehnica originalului: pictura in ulei pe panza.

Dimensiunile originalului : 43 cm x 30 cm

Data: 1797-1798

Curentul artistic: Romantism; Scoala spaniola

 

“Sabatul vrajitoarelor” (versiunea 1798) [ES: El Akelarre; EN: Witches’ Sabbath] este o pictura realizata de Goya, cu un pronuntat caracter polemic la adresa Inchizitiei spaniole, inca activa in epoca, dar si la adresa obscurantismului popular spaniol.

In centrul picturii se afla diavolul, cu infatisare de tap, care conduce o adunare a vrajitoarelor, aidoma unui preot, dar parodiind si inversand gesturile rituale. Un copil ii este oferit, iar cadavrele altor doi copii sunt vazute in tablou. Simbolistica folosita de Goya este brutala, de prima mana, ilustrand direct, aproape grosolan, imaginea creata si indusa in obscurantismul public. Tema adunarii vrajitoarelor avea sa fie reluata de pictorul spaniol in mai multe lucrari, inclusiv intr-o pictura cu un titlu similar din seria “picturilor intunecate” zugravite pe peretii casei sale din Madrid.


Originalul operei „Sabatul vrajitoarelor” se afla in Muzeul Fundatiei Lazaro Galdiano din Madrid, sala 13. Link spre pagina oficiala a picturii pe siteul Colectiei Lazaro Galdiano.

Reproduceri dupa tablou – vanzari online:

„Cainele in penumbra”, de Francisco Goya

“Cainele in penumbra” / “Cainele lui Goya” [ES: El Perro, Perro Semihundido; EN: A Dog, Head of a Dog, The Buried Dog, The Half-Drowned Dog, The Half-Submerged Dog, Goya’s Dog], este o pictura atribuita lui Francisco Goya si datata inainte de 1825. Pictura, astazi ulei pe panza, a fost initial o pictura murala (ulei pe tencuiala) in casa in care locuia Goya la inceputul secolului 19. Ea a fost transferata un secol mai tarziu, printr-o tehnica spectaculoasa prin care tencuiala a fost complet eliminata, iar stratul fin de ulei pictat a fost montat pe panza. Opera face parte din seria “picturilor intunecate” ale lui Goya (asupra carora atribuirea nu este absolut certa, ele putand fi realizate fie de Goya, fie de fiul sau, respectand stilul sau crochiuri ale tatalui).

“Cainele in penumbra” reprezinta o ruptura fata de stilurile picturii traditionale prin incadrare si prin compozitie, elemente reprezentative pentru stilul artistului spaniol. Pictura atrage prin incadrarea disproportionala, cu un cap de caine dominat de un cer tulbure, ocru. Fragilitatea animalului este subliniata prin pozitionarea acestuia in penumbra, astfel incat compozitia este discreta si, in acelasi timp, plina de forta, preigurand estetismul expresionismului.

Originalul operei „Cainele in penumbra”

se afla in Muzeul Prado din Madrid. Link spre pagina oficiala a picturii pe siteul Museo Nacional de Prado.

Artist: Francisco de Goya y Lucientes

Data: 1820 – 1823
Curentul artistic: Romantism; Scoala spaniola
Dimensiunile originalului : 131 cm x 79 cm
Materialele originalului: pictura in ulei pe panza (initial pictura in ulei – vopsea industriala – pe tencuiala*).

*) a nu se confunda cu frescatura care, fie umeda, fie “a secco”, presupune integrarea cultorii in tencuiala si se realizeaza cu o alta gama de pigmenti cromatici.

Cumpara online reproduceri ale tabloului „Cainele in penumbra”, de Francisco Goya
in varianta:

 

Madona Sistina, pictura de Rafael

 

Artist: Raffaello Sanzio da Urbino
Dimensiunile originalului : 265 cm × 196 cm
Tehnica originalului: pictura in ulei pe panza.
Data: 1513-1514
Curentul artistic: Renastere

“Madona sistina / Madona sixtina” [IT: La Madonna di San Sisto; Sistine Madonna; DE: “Die Sixtinische Madonna”] este o pictura de mari dimensiuni a lui Rafael, conceputa ca piesa de altar pentru manastirea San Sisto din Piacenza. Pictura, ulei pe panza, a fost considerata permanent de la aparitia ei una dintre cele mai mari capodopere ale artei renascentiste si a avut o influenta majora asupra artei iluministe din Germania, fiind cumparata in secolul 18 de un muzeu din Dresda.

Tabloul o reprezinta pe Feciara Maria cu pruncul, alaturi de sf. Barbara si de sf. Sixtus (Sisto, in italiana) intr-un peisaj celest, printre nori. La baza compozitiei sunt desenati doi heruvimi cu priviri amuzate. Opera a fost ultima pe care Rafael a pictat-o nemijlocit. Pictura a fost faimoasa imediat dupa aparitie, in 1514, iar in 1754 a fost cumparata cu un pret care, actualizat, ar depasi astazi recordurile pietei de arta: 110.000 de franci aur. Ulterior, a fost expusa in Dresda pana in al doilea razboi mondial cand a ajuns in posesia Armatei Rosii. Transportata in URSS a fost accidental expusa in Muzeul Puskin si, in cele din urma, a fost retrocedata catre RDG. Astazi este piesa principala a muzeului Gemäldegalerie Alte Meister din Dresda.

Originalul operei „Madona sistina”se afla in Galeria Vechilor Maestri (Gemäldegalerie Alte Meister) a muzeului Staatliche Kunstsammlungen din Castelul din Dresda. Link spre pagina tabloului pe siteul oficial al muzeului.

 

Reproduceri dupa opera – vanzari online:

 

“Tigru intr-o furtuna tropicala”, pictura de Rousseau Vamesul

Artist: Henri Rousseau

Dimensiunile originalului : 129.8 x 161.9 cm
Tehnica originalului: pictura in ulei pe panza

Data: 1891
Curentul artistic: Arta naiva / Primitivism

 

“Tigrul intr-o furtuna tropicala” / “Surprins!” [FR: Tigre dans une tempête tropicale / surpris!, EN: Tiger in a Tropical Storm / Surprised!], 1891, este prima dintre picturile cu tema junglei realizate de Henri Rousseau le Douanier. Artistul, cu stilul sau catalogat in epoca drept “infantil” a avut o mare influenta asupra unor pictori precum Picasso si Matisse, prefigurand stiluri importante din pictura moderna si post-moderna, incluzand fauvismul si arta naiva. “Surprins!” a fost probabil cea mai controversata pictura a sa, atat datorita sursei de inspiratie (pictorul creandu-si un trecut fabulatoriu in care explorase junglele din Mexic, unde vazuse tigri (sic!)), cat si prin excluderea panzei din salonul oficial pe motiv ca este prea violenta (desi prada pe care o ataca tigrul nu este desenata in tablou pictorul spunea ca tigrul ataca unul sau mai multi exploratori).


Originalul operei “Tigru intr-o furtuna tropicala”se afla in Galeria Nationala de Arta din Londra, camera 45. Link spre pagina oficiala a picturii pe siteul National Gallery London.

Reproduceri dupa tablou – vanzari online:

 

„Femeia cu umbrela de soare” de Claude Monet

Artist: Claude Oscar Monet (1840 – 1926)
Dimensiunile originalului : 100 x 81 cm (cu rama: 119.4 x 99.7 cm)
Tehnica originalului: pictura in ulei pe panza.
Data: 1875
Curentul artistic: Impresionism

“Promenada” / “Femeia cu umbrela de soare”, este un tablou semnat de Claude Monet in 1875. Pictura este considerata una dintre cele mai frumoase opere impresioniste pentru modul in care este surprinsa lumina unei amiezi de vara si efectul acesteia asupra personajelor si peisajului. Tabloul o reprezinta pe sotia pictorului si pe copilul lor, iesiti la plimbare in timpul unei vacante la Argentueil. Cel mai interesant este unghiul racursi care acorda o mai mare importanta subiectului, dar tabloul ramane predominant un peisaj. Se remarca si armonia contrastanta de culori reci si calde, construita pe axa cromatica indygo cyan – galben.
Exista mai multe variante ale temei femeii cu umbrela, si chiar tabloul din 1875 a purtat mai multe nume, de la francezul “Promenade” la titlul american “Woman with a Parasol – Madame Monet and Her Son” sub care este expus astazi.


Originalul operei „Femeia cu umbrela de soare”se afla in Galeria Nationala de Arta din Washington (National Gallery of Art), in aripa vestica a parterului, in sectiunea 85. Link spre pagina oficiala a tabloului pe siteul NGA. El provine din colectia sotilor Paul Mellon, fiind o donatie facuta in 1986.

Reproduceri dupa tablou – vanzari online:

 

„Spargatorii de piatra” de Gustave Courbet,

Titlu: „Spargatorii de piatra”

Artist: Gustave Courbet

Titlul originalului: «Les Casseurs de pierres »
Tehnica originalului: pictura in ulei pe panza

Dimensiunile originalului : 165 cm × 257 cm

Data: circa 1850
Curentul artistic: Realism

 

“Spargatorii de piarta”, tablou cunoscut in Romania mai mult sub numele “Cioplitorii de piatra” (fr: «Les Casseurs de pierres », en : « The Stone Breakers”) a fost realizat de Courbet intre 1849-50, avand un pronuntat caracter politic corelat cu programul social al revolutiilor de la 1848 in care Courbet a fost pe deplin implicat. Ulterior, critica de arta a considerat aceasta pictura drept una dintre primele in stil “realist socialiste”.

Originalul operei „Spargatorii de piatra”A FOST DISTRUS in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Tabloul fusese confiscat de germani, alaturi de numeroase alte opere de arta, iar un bombardament al fortelor aliate a distrus camionul in care se afla tabloul.

 

Reproduceri de arta dupa lucrare – vanzari online

 

Femeia cu palarie / Cap de femeie, pictura de Modigliani

 

Modigliani – Portrait of a woman with hat / Portrait of Jeanne Hebuterne in a large hat

Artist: Amadeo Modigliani
Dimensiunile originalului : informatia nu este disponibila
Tehnica originalului: pictura in ulei pe panza

Data: informatia nu este disponibila
Curentul artistic: Expresionism

 

“Femeia cu palarie” / “Cap de femeie” / “Portretul Jeannei Hebuterne cu o palarie larga”, este o pictura reprezentativa pentru stilul lui Amadeo Modigliani. Portretul o reprezinta pe Jeanne Hébuterne‎ care i-a servit drept model pentru mai multe opere, inclusiv pentru una dintre putine sculpturi ale pictorului italian. Opera are mai multe variante. Aceasta versiune, cu fundal in culori calde si semnatura sus, este considerata versiunea nr. 2.

Originalul operei „Femeia cu palarie / Cap de femeie”se afla intr-o colectie privata.

Reproduceri dupa tablou – vanzari on line:

„Natura moarta cu cortina”, de Paul Cezanne


Titlu: Natura moarta cu cortina

Artist: Paul Cezanne

Titlul originalului: Nature morte avec rideau et pichet fleur
Dimensiunile originalului : 55×74.5 cm
Tehnica  originalului: ulei pe panza

Data: circa 1895
Curentul artistic: Postimpresionism

 

“Natura moarta cu cortina” [fr: Nature morte avec rideau et pichet fleuri, en: Still Life with Curtain / Still Life with Curtain and Flowered Pitcher], 1895, este una dintre cele mai apreciate picturi de gen a lui Cezanne. Criticii de arta remarca faptul ca Cezanne nu este deloc interesat (dupa cum era traditia naturilor moarte impusa de pictorii olandezi) de textura obiectelor, ci de geometricitatea lor. Alaturi de alte opere ale lui Paul Cezanne, acest tablou prefigureaza cubismul din deceniile ulterioare.

Originalul operei „Natura moarta cu cortina si ulcior inflorat”se afla in Muzeul Hermitage din St. Petersburg, Rusia. Link spre pagina oficiala a picturii pe siteul Muzeului Hermitage.


 

„Madona intre stanci” de Leonardo da Vinci, versiunea din Londra

Artist: Léonardo di Ser Piero da Vinci (Léonard de Vinci)

Titlul originalului: „Vergine delle Rocce@

Tehnica originalului:  ulei pe lemn

Dimensiunile originalului : 189.5 cm × 120 cm
Data: intre 1506 si 1508
Curentul artistic: Renastere

 

Exista doua versiuni aproape identice ale acestei picturi a lui Leonardo da Vinci, diferentele dintre ele fiind de amanunt si de gama cromatica. Prima se afla in Muzeul Louvre din Paris, cea de a doua in National Gallery din Londra. Cea mai veche este versiunea pariziana, datata intre 1483 si 1486, cealalta fiind cu un deceniu sau doua mai recenta.

“Fecioara intre stanci” [en: Virgin of the Rocks / Madonna of the Rocks; it: Vergine delle Rocce] a fost pictata de Leonardo in Milano, la comanda Fraternitatii Imaculatei Conceptiuni, pentru capela fraternitatii din biserica San Francesco Maggiore din Milano. Se considera ca initial pictura era partea centrala a unui triptic ce avea pe panourile laterale doi ingeri care cantau la instrumente muzicale, cele doua picturi fiind, de asemenea, in muzeul londonez National Art Gallery. Pictura propriuzisa a fost vanduta de biserica milaneza la sfarsitul secolului 18 si a fost cumparata de un pictor scotian care a adus-o in Marea Britanie. Dupa ce a trecut prin mai multe colectii, a fost cumparata de NG in 1880.
Existenta celor doua versiuni este legata, considera istoricii de arta, de faptul ca Leonardo a daruit primul exemplar al operei regelui Frantei. S-a creat astfel nevoia unei a doua versiuni pentru a o inlocui pe prima in capela din San Francesco Maggiore. Cea de a doua versiune (despre care nu se stie cu certitudine daca este lucrata complet de Leonardo sau acesta a avut doar interventii finale asupra unei picturi realizate de pictorii din atelierul sau) are insemnele sanctitatii mai prezente (nimbul sanctitatii), conducand spre ipoteza ca prima versiune nu a fost intrutotul apreciata de calugarii comanditari, fapt ce i-a permis lui Leonardo sa o doneze si sa o refaca. O alta versiune sustine ca opera nu a fost platita conform contractului, iar da Vinci a cerut medierea regelui Frantei, Lodovic al XII-lea. Acesta a intermediat conflictul si a primit prima versiune a lucrarii. Dupa rezolvarea conflictului, Leonardo a realizat cea de a doua versiune, mult mai canonica.
In centrul compozitiei este Fecioara Maria alaturi de Iisus copil, insotiti de Sf. Ioan Botezatorul si de ingerul Uriel. Tabloul abunda in simboluri religioase (apa din fundal ca simbol al botezului, plantele sunt alese pentru semnificatia lor simbolica etc.), ceea ce a permis foarte multe comentarii si interpretari, inclusiv cele din cartea “Codul lui DaVinci”.
Importanta tabloului este data de amplasarea subiectului in natura, aceasta nemaifiind practicata de la proto-renascentisti. Pictura lui Leonardo, desi nu cuprinde un peisaj propriuzis ci unul alegoric, aduce in plus fata de epocile anterioare legile perspectivei si acel sfumato, clar-obscur, care este conform cu legile opticii si confera veridicitate compozitiei. Pictura, desi nu foarte complexa compozitional, este una de mari dimensiuni.

Originalul operei „Fecioara intre stanci” / The Virgin of the Rocks, Panels from the S. Francesco Altarpiece, Milan se afla in National Gallery Londra, camera 57, “Pictura florentina” Link spre pagina oficiala a picturii pe siteul NG. Pe aceeasi pagina gasiti si linkuri spre tablourile cu ingeri muzicali care acompaniau pictura in versiunea originala.

Reproduceri dupa tablou – vanzari online:

 

„Galben Rosu Albastru ” de Vasili Kandinski

Considerat primul pictor abstract, Vasili Kandinski [Kandinsky] si-a legat numele de curente importante din arta secolului 20: expresionism, abstractism, conceptualism, deconstructivism. Opera “Galben, rosu, albastru” dateaza din perioada de varf a creatiei lui Kandinski, din 1925, si este considerata una de maturitate artistica. Pictura este astazi in colectia Muzeului de Arta Moderna din Centrul Pompidou, Paris, Franta. Ea este cunoscuta dupa numele original, in germana: Gelb-Rot-Blau
(Jaune-rouge-bleu (Yellow, red, blue)), datorat faptului ca tabloul a fost realizat la Weimar, in mai 1925.

Cod produs: ART063
Colectia: Picturi celebre

Originalul operei „Galben-rosu-albastru”

se afla in Muzeul National de Arta Moderna din Paris, Centre Pompidou, parte a colectiei donate de Nina Kandinski in 1976 Siteul muzeului

Artist: Vasili Kandinski

Data: 1925
Curentul artistic: pictura abstracta
Dimensiunile originalului : 128 x 201,5 cm
Materialele originalului: pictura in ulei pe panza.

Cumpara online reproduceri ale tabloului „Galben-rosu-albastru”, de Kandinski

 

„Dejunul canotierilor ” de Auguste Renoir

“Dejunul canotierilor” [fr. Le déjeuner des canotiers, eng. Luncheon of the Boating Party], de Pierre-Auguste Renoir [1881] este una dintre primele capodopere ale impresionismului si cea mai cunoscuta opera a lui Renoir

 

Renoir a inceput lucrul la „Dejunul canonierilor“ pornind de la o cronica negativa a lui Emile Zola care reprosa impresionismului o autosatisfactie si o lipsa a performantei artistice. Compozitia complexa a acestui tablou a fost, inca din proiect, o incercare a lui P-A Renoir de a demonstra ca impresionismul poate crea capodopere. Lucrarea a fost foarte bine primita de catre iubitorii de arta, intr-o perioada de maxima popularitate a impresionismului si, ulterior, a devenit piesa de temelie a celei mai importante colectii americane de arta impresionista, Phillips Memorial Gallery din Washington.
Pictura a fost realizata langa Paris, pe Sena in aval, la Maison Fournaise, un hotel-restaurant frecventat de impresionisti si de tinerii mondeni la sfarsitul secolului 19. Renoir a realizat aici mai multe picturi importante. Tabloul reprezinta un grup de vizitatori care iau dejunul pe terasa de la Maison Fournaise inainte de a iesi cu barcile pe rau.

Pentru alte informatii recomandam si pagina tabloului pe siteul oficial al Colectiei Phillips EN. Acelasi site ofera si o pagina in care sunt identificate si prezentate sub identitatea din viata reala personajele prezentate in tablou.

Originalul operei „Dejunul canonierilor”

se afla in Washington, in Colectia Phillips (muzeu privat cu regim deschis)

Artist: Pierre-Auguste Renoir

Data: 1880-1881
Curentul artistic: Impresionism
Dimensiunile originalului : 129.9 cm × 172.7 cm
Materialele originalului: pictura in ulei pe panza.

„Floarea soarelui” de Vincent Van Gogh, (versiunea Philadelphia)

Titlu: „Floarea soarelui”

Artist: Vincent van Gogh
Titlul original: „Sunflowers” (F455)
Dimensiunile originalului : 92.4 x 71.1 cm
Materialele originalului: ulei pe panza

Data: 1888 sau 1889
Curentul artistic: Impresionism

„Floarea soarelui”, versiunea Philadelphia, „Sunflowers” F455, este o copie executata chiar de autor, Vincent van Gogh, dupa lucrearea omonima (versiunea Munchen). Opera este in proprietatea Muzeului de Arta din Philadelphia, parte a colectiei Johnson. Vezi pagina de prezentare a operei pe siteul muzeului.

Reproduceri dupa tablou – vanzari online:

 

„Cina cea de taina”, de Leonardo da Vinci

 


Artist: Leonardo da Vinci
Curent: Renascentism
Data: 1494 – 1497
Dimensiunile originalului: 460 x 880 cm
Tehnica originalului: tempera si ulei, aplicate pe un strat dublu de ipsos

„Cina cea de Taină” (în italiană „Il Cenacolo” sau „La Ultima Cena”, engl. „Last Supper”) este o pictură murală a lui Leonardo da Vinci si este una din cele mai celebre din istoria universală a artelor.

Pictura reprezintă scena biblică a Ultimei Cine a lui Iisus Hristos, așa cum este descrisă în Evanghelia după Ioan (13:21), redând reacțiile diferite ale Apostolilor săi, după ce Isus anunțase că unul dintre discipolii săi îl va trăda.

Originalul picturii „Cina cea de Taină” se găseste în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano. Există două copii în mărime naturală a Cinei lui Leonardo: una la Biserica Minorită din Viena, alta în muzeul mănăstirii din Tongerlo (Belgia). Originalul din Milano a fost afectat de degradarea vopselurilor folosite de da Vinci, o combinatie nu tocmai durabila, si de evenimente istorice majore (bombardamentele din al doilea razboi mondial). O restaurare ampla a avut loc in anii ’80-90, eliminandu-se totodata urmele restaurarilor precedente. Pe langa versiunea restaurata (vezi foto jos) exista si reconstituiri prin alta tehnica ale picturii originale (pictura in ulei, tempera, grafica digitala), care isi propun sa prezinte opera asa cum arata ea la data realizarii (v. foto sus). In materie de reproduceri, prin „versiune retusata” se va intelege „reconstituita” (cf foto sus), iar „neretusata” versiunea restaurata, ce poate fi vazuta azi in Santa Maria delle Grazie.


Reproduceri dupa tablou – vanzari online

 

„Sărutul”, de Gustav Klimt

The Kiss, 1909

Artist: Gustav Klimt
Data: 1907 – 1908
Curentul artistic: Art Nouveau (Jugendstil)
Dimensiunile originalului : 180 x 180 cm
Materialele originalului: Pictura in ulei si foita de aur pe panza.

În anul 1908, când Klimt a prezentat pentru prima dată acest tablou, Galeria Austriacă l-a achiziţionat pe loc, direct din expoziţie. „Sărutul” („The Kiss”, „Der Kuss”) este astăzi opera centrală a lucrărilor lui Gustav Klimt.

Originalul lucrarii „Sarutul” se găseste la Galeria Austriacă din Belvedere Superior, Viena. Link spre pagina tabloului de la Österreichische Galerie Belvedere, Vienna.

Gustav Klimt a fost o figura controversata in arta si in special in epoca sa. Lucrarile sale au fost in permanenta criticate, fiind considerate prea senzuale si erotice, incarcate de un simbolism deviant. Mai tarziu, „Sarutul” va deveni una dintre cele mai cunoscute lucrări ale mişcării artistice Jugendstil.

Reproduceri dupa tablou – vanzari online: