Jean Cheller, cote de piata

Tablourile semnate Jean Cheller s-au vandut multa vreme nu prin casele de licitatii, ci prin anunturile de mica publicitate. Predominant peisaje urbane, cu aer de poezie simbolista, lucrarile artistului au cunoscut o crestere semnificativa in 2006 cand randamentul anual al acestora a fost de peste 300%. Ignorat multa vreme, artistul a fost descoperit in 1988 de jurnalistul Tudor Octavian. In 2010, „Ambarcatiuni in port” s-a vandut cu 13.500 de euro. Cu peste 12.000 de euro s-au vandut in 2011, alte doua tablouri semnate de artist: „Peisaj de iarna” (foto) si „Strada in vechiul Bucuresti”. Recordul ramane lucrarea „Case in amurg”, adjudecata in 2008 pentru 19.014 euro, iar pretul mediu pentru cele aproximativ 100 de lucrari prezente in casele de licitatii in ultimii ani este de 455 de euro.

Milita Petrascu, cote si randamente

Lucrarile realizate in bronz, teracota, marmura sau granit de sculptorita care a studiat in preajma lui Kandinsky sau Chagall si a lucrat 4 ani in atelierul lui Brancusi, au un randament anual mediu de aprope 14% si un pret mediu calculat la 2.370 de euro. In 2010, vanzarile lucrarilor semnate Milita Petrascu au crescut semnificativ. Este anul in care bronzul „Atlet” (foto) s-a adjudecat la 6.000 de euro. Tot atunci s-au vandut „Portret de femeie”, un alt bronz, la 2.222 de euro si alte doua lucrari, in aceeasi tehnica, la valori de peste 1.000 de euro. Cea mai bine cotata sculptura in marmura realizata de artista, ramane cea vanduta in 2006, „Pisica”, la pretul de 1.058 de euro.

Lucian Gigorescu, tendinte pe piata

Lucrarile lui Lucian Grigorescu sunt in mare parte peisaje din Dobrogea, din Bucuresti si uneori din Franta. La capatul unui lung zig-zag de cresteri si scaderi, acestea stabilesc in 2010 un randament anual mediu de aproape 20 %. Cel mai scump tablou semnat de autor, „Ulita dobrogeana” (foto) s-a vandut in 2010 cu 30.000 de euro. Pentru primul semestru al anului 2011, cel mai mare pret la licitatii l-a obtinut lucrarea „Peisaj cu biserica rosie”, adjudecata la 10.000 de euro, urmata de un peisaj din Bucurestiul vechi, vandut la 8.000 de euro. Ultimul pret mediu pe tablou calculat pentru lucrarile semnate Lucian Grigorescu este de 8.486 de euro.

Jan Steriadi, cote de piata

Lucrarile semnate Jan Steriadi, peisaje toride cu case la malul marii, au inregistrat in 2010 un randament anual usor peste 14%. „Cartierul tatarasc la amiaza” adjudecat, acum exact un an, la 42.000 de euro ramane inca cel mai bine vandut tablou al pictorului. A fost o revenire a cotei artistului care, dupa o crestere spectaculoasa in 2003, urmata de o alta mai ponderata in 2007, scazuse dramatic in ultimii doi ani. Pretul mediu pentru un tablou al lui Steriadi a fost calculat in 2010 la 11.000 de euro. In 2011, peisajul „Portul Roscoff”  s-a vandut cu 16.500 de euro, fiind devansat de un portret, „Ovreiul, tranzactionat la 23.000 de euro.

Darascu in licitatii

Pictor al spatiilor largi, şi al cromaticii luminoase, Nicolae Darascu a reusit sa impună in 2010 un randment anual de 376 %. Semnificative pentru vanzarile mari ale artistului, raman peisajele din ciclul „Chioggia”. Un „Peisaj Marin” se adjudeca in 2005 la valoarea de 33.000 de euro. Pentru un alt „Chioggia”, in 2010, licitatia se oprea la 40.000 de euro. Iar în 2011, o lucrare din aceeaşi serie (foto) stabilea si recordul personal al pictorului la 57.000 de euro. Alte peisaje, cele din zona Dobrogei, au contribuit substantial la cresterea volumului de vanzări pentru Darascu si la atingerea unui pret mediu pe lucrare situat in jurul valorii de 20.000 de euro.

 

LICITAŢIA DE ARTĂ POSTMODERNĂ ȘI CONTEMPORANĂ

 

constantin-piliuta_violoncelistul

Lot 10: Constantin Piliuta, Violoncelistul / Valoare estimativă: 2.200 – 4.500 euro

Licitatia anuntata de Artmark reuneste peste 40 de artisti contemporani din tanara generatie. Sunt prezentate peste 90 de lucrari pictura, grafica, sculptura si instalatii semnate de: Ion Grigorescu, Ştefan Câlţia, Sorin Ilfoveanu, Constantin Flondor, Ion Biţan, Florin Mitroi, dar si de autori ca: Ion Pacea, Constantin Piliuta, George Anghelescu, Ana Bănică, Zoltán Bela, Emanuel Borcescu, Dragoş Burlacu, Francisc Chiuariu, Alexandru Rădvan, Alexandrina Hristov, Vlad Petri, Mircea Suciu, Tara Von Neudorf. O parte semnificativa a artistilor contemporani desfasoară o intensa activitate expozitionala in tari din Europa si in Statele Unite, au participat la targuri de arta internationale si se afla în vizorul unor galerii de prestigiu, care le urmaresc evolutia. Preturile de pornire anuntate se situeaza intre <500 euro si >5.000 euro

Licitatia se va desfasura miercuri, 13 aprilie 2011, ora 19:30, la J.W. Marriott Grand Hotel

LICITAŢIA DE ART-NOUVEAU ŞI ROMANTISM

 

mihail-teisanu

Lot 1: Mihail (Mișu) Teișanu, Alegoria poeziei /Valoare estimativă:  700 – 1.200  euro

Artmark anunta o licitaţie dedicată mişcărilor artistice Art-Nouveau, Romantism şi Simbolism în arta românească, reprezentate printr-o selecţie de 27 de opere. Lucrări de pictură şi grafică apartin unor artisti de început de secol XX ca: Nicolae Vermont, Kimon Loghi, Nicolae Tonitza, Nicolae Grigorescu, Ştefan Popescu şi alţii. Printre loturile anuntate se afla lucrarea „Ţărăncuţă odihnindu-se”de Nicolae Grigorescu, pictura estimată la o valoare cuprinsă între 150.000 euro şi 250.000 euro. O alta lucrare cu statut de vedeta a licitatiei este „Crini imperiali”, apartinand lui Nicolae Tonitza, pentru care a fost anuntata o valoare estimată între 25.000 euro şi 35.000 euro.

Licitatia se va desfasura miercuri, 13 aprilie 2011, ora 19:30, la J.W. Marriott Grand Hotel

Mai multe detalii pe Artmark

O posibila transformare a artistei Irina Broboana intr-un sofer de TIR de vârsta medie

 

 De ce sofer de TIR? Pentru ca la intrebarea mea: In cine voiai sa te transformi?, raspunsul a fost: intr-un sofer de TIR.

Artista s-a oprit la un modul primar, aproape desuet de trans-sexualizare virtuala printr-un act masochist, fizic, de taiere, strangulare, constructie, re-constructie si amenajare a unor fragmente anatomice. Atunci când privitorul se afla in fata unor lucrari de arta cu subiecte „tari“, „incomode“, „agresive“ etc., tinde fie sa respinga imaginile, fie sa le supuna prejudecatii, fie sa le incadreze intr-o categorie speciala – „sub lupa obiectivitatii“, de unde pot fi mai usor de controlat.

Prima concluzie pe care o putem extrage in graba ar fi faptul ca Irina Broboana nu a pus la cale o expozitie de pictura. Pentru ca picturile ei au devenit sine qua non anti-picturi. De ce acest lucru? Pentru ca exista fotografiile mult prea explicite de dinaintea picturilor, pentru ca exista spectacolul mult prea atent regizat de dinaintea fotografiilor. Irina Broboana propune o serie de imagini picturale ce sunt rezultatul unui traseu conceptual invers – de la un performance teatral, solitar, realizat in fata oglinzii si/sau a camerei la imaginea picturala statica.

O a doua concluzie este legata de singuratatea si singularitatea actului descris de Irina Broboana. Nu e nici pe departe o inovatie sau o noutate, ba dimpotriva, demersul sau se poate usor inregimenta intr-o serie foarte bine definita de proiecte cu acest subiect, insa ceea ce il diferentiaza si il face singular este lipsa sau eliminarea oricarei urme de lirism.

Asezarea intentionata a corpului sub lumina rece, necrutatoare, de aparatura medicala, stomatologica si dezvaluirea metodica a tuturor detaliilor accentueaza procesul mecanic de transformare a femeii in barbat sau, in cheie livresca, a artistei Irina Broboana intr-un sofer de TIR de vârsta medie.  (SIMONA VILAU, sursa: revista Cultura)

Raul cu doua fete: „Bad Art Fantasy“

 

Inovator fara ostentatie, Albert Tiberiu Sofian e un teluric in a carui creatie rudimentele post-expresioniste se topesc intr-o invaluitoare arta fantasy, remarcabil sustinuta de noutatea materialelor si a tehnicii. Ceea ce la o repede ochire poate fi vazuta ca pictura de mare intindere este, in fapt, desen. Albert deseneaza cu bitum pe pânza si intervine, acolo unde inspiratia ii cere s-o faca, imperios, cu laviuri colorate, intr-un surprinzator efect de sticla aburita care filtreaza lumina si aglutineaza siroaie sau picaturi de fluide vitale, precum sângele ori seva.

„Bad Art Fantasy“ e o meditatie asupra seductiei pe care raul o exercita in jurul nostru, in noi si impotriva noastra. O carte deschisa a Raului cu doua fete-viziuni de cosmar si de apocalipsa si viziuni ale frumusetii tremendum, care stie sa disimuleze demonicul in perfectiunea artificiala. Dupa binecunoscutul dicton ca Iadul e pavat cu bune intentii. Materialele si tehnica abordata sunt perfect adecvate discursului ideatic al tânarului artist. Bitumul ca substanta de la Marea Moarta folosita de mii de ani in imbalsamarea corpurilor carora le era sortita calatoria vesnica, invincibilitatea, dar si ca materie prima folosita, tot de mii de ani, ca produs nascator de frumusete in industria cosmetica) naste pe pânza alba (scutec si giulgiu, deopotriva) fiinte din heraldica demonica si insemne ale apocalipsei – cai fantastici, diavoli cu fete strâmbate spasmodic, barbosi cu trup de animal patruped, de tap ispasitor (pâna la urma), asmodei pazitori de templu ori de cristelnita, personaje de ritualuri rastalmacite, intoarse pe dos. Dar si eroi a caror perfectiune corporala e nelinistitoare spre terifiant, fie intorsi cu spatele, ca sa nu li se vada privirea goala si lipsa de expresie a fetei, fie cu figura care e chiar masca imobila ce tine loc de fata, fie prinsi intr-o imagine in care chipul nu are decât barbia inclestata, semn al unei incrâncenari ce transcende umanul. – Cornelia Maria Savu (sursa: revista Cultura)