cezanne

Capodopere de Cezanne – Tablouri canvas reproduceri de arta

cezannePaul Cézanne (1839-1906) este unul dintre reprezentantii cei mai importanti ai impresionismului si postimpresionismului, si un important precursor al cubismului. Cele mai valoroase sunt operele din perioada tarzie a creatiei (in ultima decada a secolului 19 si cele de dupa 1900) in care dezvolta un stil analitic si cromatic, ilustrand o plasticitate pura, in care obiectele pictate isi pierd substanta in favoarea texturii cromatice si a liniei ferme.

Cele mai importante tablouri ale lui Paul Cezanne sunt:

  • Jucatorii de carti (serie)
  • Marile baigneuse
  • Mere si biscuiti (si o ampla serie de naturi statice in care elementul central este reprezentat de mere geometrizate cromatic; „merele lui Cezanne” au fost o sursa de inspiratie si pentru cei mai importanti reprezentanti ai postimpresionismului din Romania)
  • Muntele Sainte-Victoire (serie)
  • Cortina, ulcior si cos cu fructe
  • Natura moarta cu cortina

„Jucatorii de carti” de Paul Cezanne

Versiuni:

  1. Varianta de la Barnes Museum (1890-1892), Philadelphia, SUA
  2. Varianta de la Matropolitan (1890-92), New York, SUA
  3. Varianta de la Muzeul Orsay (1894-95), Paris, Franta
  4. Varianta de la Coulthard Institute Londra, Marea Britanie
  5. Varianta Georgios Embiricos, aflata in Doha, Qatar

Celebritatea si valoarea seriei de cinci picturi “Jucatorii de carti / Card players” de Cezanne se datoreaza etapelor de abstractizare succesiva. Seria este considerata locul de nastere a cubismului. Tabloul, ca tematica, este o scena de gen. Formalismul triumfa asupra subiectului, personajele sunt statuare, numarul lor se reduce, fundalul (clar si detaliat in prima varianta) devine un sfumato, totul – obiecte si oameni – trecand printr-o distilare metafizica. Scena isi pierde radacinile de satira morala si devine o metafora polisemantica. Varianta de la Muzeul Orsay, a treia in serie, reluata destul de fidel in versiunea 5 (Qatar), prezinta un stadiu aproape complet de abstractizare si este opera cea mai recognoscibila din serie. Fiind singura varianta aflata in proprietatea statului francez, versiunea de la Muzeul Orsay a beneficiat de o larga promovare institutionala, devenind iconica pentru intreaga serie.

Versiunea 5 a tabloului a fost vanduta intr-o tranzactie privata in 2011, iar pretul realizat (confidential, dar situat intre 250 si 300 de milioane de dolari) este un record absolut pentru vanzarile de arta.

Reproduceri dupa tablourile din serie – vanzari online

 

 

No._5,_1948

Cele mai scumpe picturi all time (topul absolut)

1. Paul Cezanne, „Jucătorii de cărţi”, 250 de milioane de dolari (vânzare privată din 2011)
2. Jackson Pollock, „Nr. 5” (foto), 140 de milioane de dolari (vânzare privată din 2006)
3. Willem de Kooning, „Femeie III”, 137,5 milioane de dolari (vanzare privată din 2006)
4. Gustav Klimt, „Portretul Adelei Bloch-Bauer I”, 135 de milioane de dolari (vânzare privată din 2006)
5. Edvard Munch, „Strigatul” (versiunea Olsesn, 1895), 119,9 milioane de dolari (Sotheby’s, mai 2012)
6. Pablo Picasso, „Nud cu statuetă”, 106 milioane de dolari (licitaţie Christie’s în 2010)
7. Pablo Picasso, „Băiatul cu pipa”, 104 milioane de dolari (licitaţie Sotheby’s în 2004)
8. Andy Warhol, „Opt Elvişi”, 100 de milioane de dolari (vânzare privată din 2008)
9. Pablo Picasso, „Dora Maar cu pisica”, 95 de milioane de dolari (licitaţie Sotheby’s în 2004)
10. Gustav Klimt, „Portretul Adelei Bloch-Bauer II”, 87 de milioane de dolari (licitaţie Christie’s în 2006)

Nota: Au fost luate in calcul sumele brute obtinute la vanzarea tablourilor, fie „preturi de ciocan” sau „preturi prime” (incluzand comisioane) – in cazul licitatiilor, fie preturile totale anuntate la vanzarea tablourilor – in cazul vanzarilor private. Exista si un alt clasament, in care valorile tablourilor au fost actualizate prin indexarea cu inflatia si evolutia monedei americane si in care vanzarile din deceniile precedente sunt mult mai sus si ocupa pozitii in top 10. De exemplu, in topul cu valori indexate „Bal la Moulin de la Galette” de Renoir, tablou vandut cu 78,1 milioane de dolari in 1990, beneficiaza de o reevaluare la 138,7 milioane dolari si urca in top pana pe locul 6. Vom reveni.

Pentru o versiune mai veche a topului, vezi Blogul de arta (top ilustrat)

Lot-7-Klimt-Litzlberg-am-Attersee

2011 – Topul mondial al vanzarilor de arta (in licitatii)

1. Qi Baishi, “Vultur pe o creangă de pin”, 57 mil. de dolari (casă de licitaţii chineză)
2. Wang Meng, “Pictorul Zhi Chuan pemunte”, 55,3 mil. de dolari, (casă de licitaţii chineză)
3. Clyfford E. Still, “1949-A-Nr. 1”, 55 mil. de dolari (Sotheby’s)
4. Roy Lichtenstein, “Pot să văd întreaga cameră!… şi nu e nimeni în ea!”, 38,5 mil. de dolari (Christie’s)
5. Francesco Guardi, “Veneţia, vedere de pe Podul Rialto privind spre nord…”, 38,3 mil. de dolari (Sotheby’s)
6. Xu Beihong, “Însămânţare într-o ţară paşnică”, 36,7 mil. de dolari (casă de licitaţii chineză)
7. Pablo Picasso, “Lectura (1932)”, 36,3 mil. de dolari (Sotheby’s)
8. Gustav Klimt, “Litzlberg pe Attersee”, 36 mil. de dolari (Sotheby’s) (foto)
9. Egon Schiele, „Case cu lenjerii colorate (Suburbie II)“, 35,7 mil. de dolari (Sotheby’s)
10. Andy Warhol, “Autoportret (1963-1964)”, 34,3 mil. de dolari (Christie’s)

Sursa: Art Market Insight. Notă: nu au fost luate în calcul vânzările private

Note: O varianta a tabloului „Jucatorii de carti” de Paul Cezanne a fost vanduta in 2011 intr-o tranzactie privata cu o suma de 220 sau 250 milioane dolari (suma variaza in functie de taxele si comisioanele incluse si de sursa care face raportarea). Tabloul lui Cezanne a devenit cel mai scump vandut vreodata si a stabilit recorduri greu de egalat.

In 2012 recordurile de anul trecut au fost depasite din luna mai, cand „Strigatul” lui Munch a stabilit, la 119 milioane de dolari un nou record absolut pentru vanzarile in licitatii, iar licitatiile de arta contemporana de la Christie’s si Sotheby’s au dus mai multi artisti din ultimii ani peste cotele maximale ale anului trecut (Mark Rothko, Lichtenstein s.a,; vezi infra).

„Natura moarta cu cortina”, de Paul Cezanne


Titlu: Natura moarta cu cortina

Artist: Paul Cezanne

Titlul originalului: Nature morte avec rideau et pichet fleur
Dimensiunile originalului : 55×74.5 cm
Tehnica  originalului: ulei pe panza

Data: circa 1895
Curentul artistic: Postimpresionism

 

“Natura moarta cu cortina” [fr: Nature morte avec rideau et pichet fleuri, en: Still Life with Curtain / Still Life with Curtain and Flowered Pitcher], 1895, este una dintre cele mai apreciate picturi de gen a lui Cezanne. Criticii de arta remarca faptul ca Cezanne nu este deloc interesat (dupa cum era traditia naturilor moarte impusa de pictorii olandezi) de textura obiectelor, ci de geometricitatea lor. Alaturi de alte opere ale lui Paul Cezanne, acest tablou prefigureaza cubismul din deceniile ulterioare.

Originalul operei „Natura moarta cu cortina si ulcior inflorat”se afla in Muzeul Hermitage din St. Petersburg, Rusia. Link spre pagina oficiala a picturii pe siteul Muzeului Hermitage.