„Cristos carandu-si crucea”, de Hieronymus Bosch, versiunea din Ghent

Artist: Jheronimus Bosch (Hieronymus Bosch) (c. 1450 – 9 August 1516)
Data: 1515-1516
Curentul artistic: renastere
Dimensiunile originalului : 74 cm × 81 cm
Materialele originalului: pictura in ulei pe lemn.

“Cristos carandu-si crucea” (De kruisdraging), versiunea din Ghent (1515-1516) este a treia si ultima dintre cele trei lucrari cu aceasta tema realizate de Hieronimus Bosch, celelalte doua versiuni (cu 25 de ani mai tinere) aflandu-se la Madrid si la Viena. Versiunea din Ghent este una dintre ultimele picturi ale maestrului renascentist si cuprinde multe dintre elementele definitorii pentru stilul lui Bosch: chipurile grotesti, simbolistica disimulata in accente vestimentare, esoterica imanenta si moralista. De notat ca lucrarea nu este semnata si exista istorici de arta care contesta atribuirea.

 

Originalul operei „Christos carandu-si crucea” (1515-1516) se afla in Muzeul de Arte Frumoase din Ghent (Museum voor Schone Kunsten, Ghent, Belgium). Link spre pagina picturii pe siteul muzeului belgian.

Reproduceri dupa detalii ale lucrarii – vanzari on line:

 

„Madona intre stanci” de Leonardo da Vinci, versiunea din Londra

Artist: Léonardo di Ser Piero da Vinci (Léonard de Vinci)

Titlul originalului: „Vergine delle Rocce@

Tehnica originalului:  ulei pe lemn

Dimensiunile originalului : 189.5 cm × 120 cm
Data: intre 1506 si 1508
Curentul artistic: Renastere

 

Exista doua versiuni aproape identice ale acestei picturi a lui Leonardo da Vinci, diferentele dintre ele fiind de amanunt si de gama cromatica. Prima se afla in Muzeul Louvre din Paris, cea de a doua in National Gallery din Londra. Cea mai veche este versiunea pariziana, datata intre 1483 si 1486, cealalta fiind cu un deceniu sau doua mai recenta.

“Fecioara intre stanci” [en: Virgin of the Rocks / Madonna of the Rocks; it: Vergine delle Rocce] a fost pictata de Leonardo in Milano, la comanda Fraternitatii Imaculatei Conceptiuni, pentru capela fraternitatii din biserica San Francesco Maggiore din Milano. Se considera ca initial pictura era partea centrala a unui triptic ce avea pe panourile laterale doi ingeri care cantau la instrumente muzicale, cele doua picturi fiind, de asemenea, in muzeul londonez National Art Gallery. Pictura propriuzisa a fost vanduta de biserica milaneza la sfarsitul secolului 18 si a fost cumparata de un pictor scotian care a adus-o in Marea Britanie. Dupa ce a trecut prin mai multe colectii, a fost cumparata de NG in 1880.
Existenta celor doua versiuni este legata, considera istoricii de arta, de faptul ca Leonardo a daruit primul exemplar al operei regelui Frantei. S-a creat astfel nevoia unei a doua versiuni pentru a o inlocui pe prima in capela din San Francesco Maggiore. Cea de a doua versiune (despre care nu se stie cu certitudine daca este lucrata complet de Leonardo sau acesta a avut doar interventii finale asupra unei picturi realizate de pictorii din atelierul sau) are insemnele sanctitatii mai prezente (nimbul sanctitatii), conducand spre ipoteza ca prima versiune nu a fost intrutotul apreciata de calugarii comanditari, fapt ce i-a permis lui Leonardo sa o doneze si sa o refaca. O alta versiune sustine ca opera nu a fost platita conform contractului, iar da Vinci a cerut medierea regelui Frantei, Lodovic al XII-lea. Acesta a intermediat conflictul si a primit prima versiune a lucrarii. Dupa rezolvarea conflictului, Leonardo a realizat cea de a doua versiune, mult mai canonica.
In centrul compozitiei este Fecioara Maria alaturi de Iisus copil, insotiti de Sf. Ioan Botezatorul si de ingerul Uriel. Tabloul abunda in simboluri religioase (apa din fundal ca simbol al botezului, plantele sunt alese pentru semnificatia lor simbolica etc.), ceea ce a permis foarte multe comentarii si interpretari, inclusiv cele din cartea “Codul lui DaVinci”.
Importanta tabloului este data de amplasarea subiectului in natura, aceasta nemaifiind practicata de la proto-renascentisti. Pictura lui Leonardo, desi nu cuprinde un peisaj propriuzis ci unul alegoric, aduce in plus fata de epocile anterioare legile perspectivei si acel sfumato, clar-obscur, care este conform cu legile opticii si confera veridicitate compozitiei. Pictura, desi nu foarte complexa compozitional, este una de mari dimensiuni.

Originalul operei „Fecioara intre stanci” / The Virgin of the Rocks, Panels from the S. Francesco Altarpiece, Milan se afla in National Gallery Londra, camera 57, “Pictura florentina” Link spre pagina oficiala a picturii pe siteul NG. Pe aceeasi pagina gasiti si linkuri spre tablourile cu ingeri muzicali care acompaniau pictura in versiunea originala.

Reproduceri dupa tablou – vanzari online:

 

„Cina cea de taina”, de Leonardo da Vinci

 


Artist: Leonardo da Vinci
Curent: Renascentism
Data: 1494 – 1497
Dimensiunile originalului: 460 x 880 cm
Tehnica originalului: tempera si ulei, aplicate pe un strat dublu de ipsos

„Cina cea de Taină” (în italiană „Il Cenacolo” sau „La Ultima Cena”, engl. „Last Supper”) este o pictură murală a lui Leonardo da Vinci si este una din cele mai celebre din istoria universală a artelor.

Pictura reprezintă scena biblică a Ultimei Cine a lui Iisus Hristos, așa cum este descrisă în Evanghelia după Ioan (13:21), redând reacțiile diferite ale Apostolilor săi, după ce Isus anunțase că unul dintre discipolii săi îl va trăda.

Originalul picturii „Cina cea de Taină” se găseste în fosta sală de mese a bisericii dominicane Santa Maria delle Grazie din Milano. Există două copii în mărime naturală a Cinei lui Leonardo: una la Biserica Minorită din Viena, alta în muzeul mănăstirii din Tongerlo (Belgia). Originalul din Milano a fost afectat de degradarea vopselurilor folosite de da Vinci, o combinatie nu tocmai durabila, si de evenimente istorice majore (bombardamentele din al doilea razboi mondial). O restaurare ampla a avut loc in anii ’80-90, eliminandu-se totodata urmele restaurarilor precedente. Pe langa versiunea restaurata (vezi foto jos) exista si reconstituiri prin alta tehnica ale picturii originale (pictura in ulei, tempera, grafica digitala), care isi propun sa prezinte opera asa cum arata ea la data realizarii (v. foto sus). In materie de reproduceri, prin „versiune retusata” se va intelege „reconstituita” (cf foto sus), iar „neretusata” versiunea restaurata, ce poate fi vazuta azi in Santa Maria delle Grazie.


Reproduceri dupa tablou – vanzari online