galeria3d_picturi_celebre

Piata de arta a crescut, conservandu-si valoarea

În teoriile de uz curent, „bunurile cu valoare culturală” sunt asimilate altora cu valoare intrinsecă (aur, pietre preţioase, bijuterii). Toate aceste clase reprezintă bunurile tezaurizabile astfel încât, dintr-un punct de vedere neoliberal şi prin perspectiva băncilor centrale, teoria este valabilă întrucât are utilitate. Totuşi ea nu explică creşterea permanentă a pieţei de artă, în contexte economice pozitive şi în contexte economice negative, „the art bubble”. Într-adevăr, după un recul la începutul crizei economice (sfârşitul lui 2008 şi 2009), indicii globali pentru investiţia în artă au reluat creşterea şi în 2011 au ajuns din nou aproape de recordul din 2007, respectiv aproape 200% (în cifră brută) faţă de 2000, conform raportului anual Artprice. Un alt raport al aceleaşi companii, care ţine cont de astă dată de evoluţiile cursului de schimb şi inflaţie, indică o conservare a valorilor indexului, în intervalul 95-111% din 1990 şi până în 2012.

Nou: Piata artei pe Facebook si Twitter

O noua pagina de piata artei a fost lansata pe facebook si va beneficia in curand de un cont twitter partener. Puteti primi actualizarile fb prin rss sau vizualiza pagina pe platforma fb la adresa piataartei.

2010 – Topul consolidat al vanzarii de pictura romaneasca

Comertul cu arta romaneasca are trei componente majore: vanzarile prin licitatii si galerii din Romania (unde sunt tranzactionati indeosebi „vechi maestri” – finalul secolului 19, inceputul secolului 20), vanzarile de la casele de licitatii internationale din Statele Unite, Anglia, Franta si Israel (unde sunt vanduti pictori care sunt nascuti in Romania, dar care au emigrat inca de timpuriu si sunt atasati culturii mondiale sau culturii regionale a altor tari) si pictura contemporana (din ateliere si galerii, piata cea mai putin organizata si previzibila). Pe langa acestea, fluxuri care nu pot fi luate in calcul intrucat nu sunt declarate public si nu servesc la stabilirea cotelor de autor, mai sunt vanzari directe, inclusiv de arta de patrimoniu, facute intre colectionari. Volumul acestor tranzactii pare sa fie destul de mare chiar si dupa 2007, anul cand, pe un volum financiar critic, se poate spune ca a aparut piata licitatiilor de arta in Romania. Totusi, lucrarile comercializate printr-o asemenea metoda nu ajung la cunostinta publicului si nu intra in topuri.

Alte zone de vanzare de pictura romaneasca sunt internetul (prin magazine online si galerii cu vanzare din .ro sau din domenii internationale) si licitatiile organizate in tarile vecine romaniei unde, accidental, intra si pictori romani. Volumul acestor tranzactii este insa unul minor, de cateva sute sau mii de euro, si, desi nu sunt raportate intr-o baza de date unitara, nu influenteaza topurile de vanzari maximale.

La alcatuirea acestui top consolidat au fost folosite asadar rapoartele de vanzare ale caselor de licitatii romanesti si ale celor internationale, acestea din urma fiind centralizate de Artprice, liderul mondial al comertului cu arta pe segmentele sub-premium (mai mici de 10.000 de euro). Au fost luate in calcul numai lucrarile tranzactionate in 2010.

1. Victor Brauner (1903, Piatra Neamţ – 1966, Paris), “Fără titlu”, 324.750 euro (Sotheby’s Paris)

2. Victor Brauner, „Boierul”, 288.750 euro (Sotheby’s Paris)

3. “Păstoriţa”, de Nicolae Grigorescu, 175.000 de euro la Licitaţia de Iarnă (Artmark,Romania)

4. “Car cu boi”, de Nicolae Grigorescu, 155.000 de euro la Licitaţia de Impresionism şi Postimpresionism Românesc (Artmark, Romania)

5. Reuven Rubin (1893, Galaţi – 1974, Tel Aviv) , “Peisaj cu măslini”, 147.474 dolari (MatsArt Auctioneers & Appraisers, Ierusalim)

6. “Garoafe”, de Ştefan Luchian, 140.000 de euro, Licitaţia de Vară (Artmark, Romania)

7. Reuven Rubin, „Cântăreţul la flaut”, 137.502 euro (Christie’s New York)

8. “Maci”, de Ştefan Luchian (Colecţia Tiberiu Puică), 132.000 de euro (Artmark, Romania)

9. Reuven Rubin, „Mimozele (florile de primăvară)”, 131.088 (MatsArt Auctioneers & Appraisers, Ierusalim)

10. “Golgota”, de Nicolae Tonitza, 125.000 de euro, Licitaţia 12 + 1 Capodopere Impresioniste din Colecţii Particulare (Artmark, Romania)

grigorescu-artmark

Cele mai bine vandute tablouri romanesti (update)

UPDATE 12.05.2013

  1. Stefan Luchian, „Doua fete” – 3000.000 de euro
  2. Nicolae Tonitza, „In iatac” – 290.000 euro
  3. Nicolae Grigorescu, „Fata cu margele rosii / Tarancuta odihnindu-se” – 270.000 euro
  4. Nicolae Grigorescu, „Tarancuta cu fuior pe cale” – 250.000 euro
  5. Nicolae Grigorescu, „Ciobanas pe Valea Doftanei” – 250.000 euro
  6. Nicolae Grigorescu, „Carciuma la Rucar” – 230.000 euro
  7. Nicolae Grigorescu, „Nimfa dormind” – 220.000 euro
  8. Nicolae Grigorescu, „Intoarcerea de la targ”, 210.000 euro
  9. Nicolae Grigorescu, „La marginea padurii” – 200.000 euro
  10. Nicolae Grigorescu, „Ciobanas cu turma de oi” – 195.000 euro

UPDATE 05.04.2012

  1. Nicolae Tonitza, „In iatac” – 290.000 euro
  2. Nicolae Grigorescu, „Tarancuta odihnindu-se” – 270.000 euro
  3. Nicolae Grigorescu, „Tarancuta cu fuior pe cale” – 250.000 euro
  4. Nicolae Grigorescu, „Ciobanas pe Valea Doftanei” – 250.000 euro
  5. Nicolae Grigorescu, „Carciuma la Rucar” – 230.000 euro
  6. Nicolae Grigorescu, „Nimfa dormind” – 220.000 euro
  7. Nicolae Grigorescu, „Intoarcerea de la targ”, 210.000 euro
  8. Nicolae Grigorescu, „La marginea padurii” – 200.000 euro
  9. Nicolae Grigorescu, „Pastorita” – 175.000 euro

Infra: versiunile anterioare ale topului:

Pe piata de arta din Romania pare sa nu existe criza economica. Astfel, periodic, se stabilesc noi recorduri absolute sau contextuale in valoarea efectiva a operelor de arta vandute la licitatie. Astfel, licitatia Artmark de saptamana trecuta a adus, pentru lucrarea „Ulcica cu flori de camp” de Ion Andreescu, recordul de „cel mai scump centimetru patrat de pictura”, dupa ce a fost cumparata cu 175.000 de euro. In termeni absoluti, pretul claseaza lucrarea in top 10 cele mai bine vandute picturi romanesti.

Clasamentul este dominat de Nicolae Grigorescu, cu patru lucrari in top 10, urmat de Luchian. Iata top 10 picturi romanesti:

UPDATE 15.06.2011

  1. Nicolae Grigorescu, „Tarancuta odihnindu-se” – 270.000 euro
  2. Nicolae Grigorescu, „Tarancuta cu fuior pe cale” – 250.000 euro
  3. Nicolae Grigorescu, „Carciuma la Rucar” – 230.000 euro
  4. Nicolae Grigorescu, „Nimfa dormind” – 220.000 euro
  5. Nicolae Grigorescu, „La marginea padurii” – 200.000 euro
  6. Nicolae Grigorescu, „Pastorita” – 175.000 euro
  7. Camil Ressu, „Aise” – 160.000 euro
  8. Stefan Luchian, „Flori de primavara” – 155.000 euro
  9. Nicolae Grigorescu, „Car cu boi” – 155.000 euro
  10. Nicolae Tonitza, „Pe veranda” – 155.000 euro

Anterior, topul stabilit la inceputul anului 2011 era:

  1. Nicolae Grigorescu, „Tarancuta odihnindu-se” – 270.000 euro
  2. Nicolae Grigorescu, „Carciuma la Rucar” – 230.000 euro
  3. Nicolae Grigorescu, „La marginea padurii” – 200.000 euro
  4. Nicolae Grigorescu, „Pastorita” – 175.000 euro
  5. Camil Ressu, „Aise” – 160.000 euro
  6. Stefan Luchian, „Flori de primavara” – 155.000 euro
  7. Nicolae Grigorescu, „Car cu boi” – 155.000 euro
  8. Stefan Luchian, „Garoafe” – 140.000 euro
  9. Ion Andreescu, „Ulcica cu flori de camp” – 135.000 euro
  10. Stefan Luchian, „Maci” -132.00 euro

Pe locurile urmatoare se afla “Femei în parc” de Ioan Andreescu şi “Port” de Marcel Iancu, care, cotate ambele la 130.000 de euro, imparteau locul 10 in top inaintea licitatiei „Vechi maestri ai picturii romanesti (secolele 18-19)”, organizata de Artmark. La aceeasi licitatie, pe langa lucrarea lui Andreescu, au mai fost vandute cu preturi importante opere ca “Vatră la Rucăr” de Nicolae Grigorescu, la 95.000 de euro, si “Ţărăncuţă” de Ştefan Luchian, la 75.000 de euro.

Chinezii au pus mana pe piata artei

Dupa ce in 2008 au pus piciorul in piata de arta, prin liberalizarea partiala a comertului cu opere de patrimoniu, in 2010 chinezii au pus mana pe aceasta piata, dominand comertul international de profil.

Conform unui studiu al European Fine Art Foundation, in 2010 s-au tranzactionat lucrari de arta in valoare de 8,5 miliarde dolari, China ajungand pe locul doi mondial, cu 23% din piata, detronand Marea Britanie si apropiindu-se de Statele Unite. Conform unui alt studiu, realizat de Artprice, companie de cotare cu actiune predominant pe vanzarile prin internet, China ar fi detronat deja Statele Unite, ajungand la o pondere in piata de 33% (impreuna cu Hong Kong), fata de 30% SUA, 19% Regatul Unit si 5% Franta.

Piata de arta in tarile vestice a fost puternic afectata in 2009 de criza economica ce s-a facut simtita incepand cu criza ipotecilor (2007). Cel mai mult s-a resimtit piata din Anglia, care a scazut cu 5% pe an in anii de varf ai crizei. Totusi, la nivel global, piata de profil a avut o cifra de afaceri constanta, problemele colectionarilor din tarile vestice fiind compensate de intrarea masiva pe piata a Extremului Orient.

Reorientarea pietei de arta spre Est si activitatea intensa a chinezilor pe aceasta piata a dus la aparitia a sase artisti clasici chinezi in top 10 artisti cu o crestere spectaculoasa. Dintre acestia, Qi Baishi a reusit sa devina al treilea cel mai bine vandut artist la nivel mondial, fiind depasit doar de Picasso si Warhol.

qi_baishi