Pictori romani – cifra de afaceri pe piata de arta de la Bucuresti (topuri anuale)

2011

1. Nicolae Grigorescu, 28 lucrari, 2.606.000 de euro
2. Nicolae Tonitza, 43 lucrari, 1.231.000 de euro
3. Gheorghe Petrascu, 40 de lucrari, 763.000 de euro

2010

1. Nicolae Grigorescu, 10 lucrari, 648.000 de euro
2. Stefan Luchian, 10 lucrari, 590.000 de euro
3. Nicolae Tonitza, 55 de lucrari, 465.000 de euro

2009


1. Nicolae Tonitza, 15 lucrari, 413.000 de euro
2. Gheorghe Petrascu, 16 lucrari, 250.000 de euro
3. Camil Ressu, 7 lucrari, 241.000 de euro

2008

1. Nicolae Tonitza, 13 lucrari, 423.000 de euro
2. Gheorghe Petrascu, 16 lucrari, 263.000 de euro
3. Nicolae Grigorescu, 7 lucrari, 209.000 de euro

2007

1. Theodor Pallady, 27 de lucrari, 400.000 de euro
2. Nicolae Tonitza, 16 lucrari, 261.000 de euro
3. Samuel Mutzner, 17 lucrari, 134.000 de euro

2006

1. Gheorghe Petrascu, 5 lucrari, 111.000 de euro
2. Samuel Mutzner, 14 lucrari, 102.000 de euro
3. Ion Irimescu, 31 de lucrari, 74.000 de euro

sursa: www.tudor-art.ro

Chinezii au pus mana pe piata artei

Dupa ce in 2008 au pus piciorul in piata de arta, prin liberalizarea partiala a comertului cu opere de patrimoniu, in 2010 chinezii au pus mana pe aceasta piata, dominand comertul international de profil.

Conform unui studiu al European Fine Art Foundation, in 2010 s-au tranzactionat lucrari de arta in valoare de 8,5 miliarde dolari, China ajungand pe locul doi mondial, cu 23% din piata, detronand Marea Britanie si apropiindu-se de Statele Unite. Conform unui alt studiu, realizat de Artprice, companie de cotare cu actiune predominant pe vanzarile prin internet, China ar fi detronat deja Statele Unite, ajungand la o pondere in piata de 33% (impreuna cu Hong Kong), fata de 30% SUA, 19% Regatul Unit si 5% Franta.

Piata de arta in tarile vestice a fost puternic afectata in 2009 de criza economica ce s-a facut simtita incepand cu criza ipotecilor (2007). Cel mai mult s-a resimtit piata din Anglia, care a scazut cu 5% pe an in anii de varf ai crizei. Totusi, la nivel global, piata de profil a avut o cifra de afaceri constanta, problemele colectionarilor din tarile vestice fiind compensate de intrarea masiva pe piata a Extremului Orient.

Reorientarea pietei de arta spre Est si activitatea intensa a chinezilor pe aceasta piata a dus la aparitia a sase artisti clasici chinezi in top 10 artisti cu o crestere spectaculoasa. Dintre acestia, Qi Baishi a reusit sa devina al treilea cel mai bine vandut artist la nivel mondial, fiind depasit doar de Picasso si Warhol.

qi_baishi